Mai mult decât calităţile lui de conducător, aventurile amoroase l-au facut cunoscut pe Carol al II-lea, ramas in istorie drept Regele Playboy. Nici tatal sau, Ferdinand, nu a fost însă departe de această reputaţie, singurul care a reuşit să spele onoarea familiei regale fiind Mihai.
„Carol al II-lea a început de tânăr”, spune istoricul Dan Falcan. Ca să-şi înceapă viaţa sexuală, fiecărui rege i se aducea câte o fată. Lui Carol al II lea i-a fost adusă o tânără actriţă de la Teatrul Naţional de către Alexandru Davila, director pe vremea aia la TNB. Astfel, şi-a început viaţa sexuala la 16-17 ani, iar după o partidă de amor fata s-ar fi văitat: „M-a omorât, de 14 ori, şi niciodată mai puţin.Carol al II -lea şi amanta acestuia Magda Lupescu
Aventurile amoroase au început să ia amploare în timpul primului război mondial, când a avut ca amantă, o fată de liceu, pe nume Maria Martini.
Din relaţia cu ea s-ar fi născut o fetiţă ceea ce a dus la discuţii aprinse printre membrii Curţii Regale.
Căsătorie în secret la Odessa
Carol este însă nevoit să-şi urmeze familia la Iaşi unde o cunoaşte pe Zizi Lambrino, pe numele real Ioana Maria Valentina Lambrino, cu care începe o nouă relaţie şi pentru care capătă o pasiune nebună.
Carol a plecat împreună cu Zizi la Odessa unde, la 31 august 1918, s-au căsătorit încălcând statulul familiei, acela de a nu-şi lua o soţie româncă. Ferdinand, tatăl lui Carol al II-lea, a desfăcut la scurt timp căsătoria dintre cei doi şi lui Zizi i-a dat bani să părăsească ţara.
Carol al II-lea şi Zizi Lambrino, amanta cu care mai târziu s-a şi căsătorit în secret
Şi-a tras un glonţ în picior pentru Zizi
Pentru a-l face s-o uite, Carol al II-lea este trimis într-o călătorie în jurul lumii care a durat cam un an. Despre acest voiaj se menţionează şi în cartea „Un secol cu Neagu Duvara” unde istoricul Djuvara povesteşte că „Carol al II-lea a avut în această călătorie aproximativ 20 de însoţitori, printre care şi fratele tatei, Radu Djuvara”.
Învăluit de furie, înainte de a pleca în jurul lumii, Carol al II-lea a ameninţat că se sinucide. „Carol avea vreo 25 de ani. Şi-a şi tras un glonţ în picior pentru Zizi. Apoi a uitat-o”, adaugă Dan Falcan, istoric.
Părinţii îi pregăteau însă căsătoria, despre care Neagu Djuvara aminteşte „bunicul Trandafir Djuvara se pregătea să plece în misiune la Atena, pentru a pregăti contractul de căsătorie între Prinţul Carol al II-lea şi Principesa Elena. Închipuiţi-vă că am găsit actul de ratificare al acestui contract, semnat de bunicul!”.
Aventura cu Magda Lupescu
„Este esenţa vieţii mele, este talismanul cel divin şi în clipele de greutăţi este refugiul meu suprem. Această dragoste este aşa încât nici nu pot concepe viaţa fără ea”, spunea Carol al II-lea despre Elena Magda Lupescu.
S-au cunoscut prin anii ’23, la o masă cu ofiţeri, ea fiind căsătorită cu căpitanul Tempeanu. Era o femeie fermecătoare, cu ochi verzi şi părul roşcat, fiica unui evreu numit Wolf, după traducerea căruia şi-a luat numele de Lupescu. De soţul ei divorţează destul de repede.
Zizi Lambrino alături de fiul ei Mircea
După o călătorie la Londra, Carol al II lea rămâne la Paris unde era aşteptat de Elena Lupescu. Despre Carol II se spune că era un bărbat inteligent, cultivat, dar neserios. „Ăsta e roman getbeget. Fumează, bea şi joacă cărţi”, spunea Regele Carol I despre Carol al II-lea. Cât despre fizic, era înalt, cu ochi frumoşi.
A renunţat la tron pentru Lupeasca
De la Paris trimite o scrisoare cum că renunţă la tron, alegând-o în locul acestuia pe Lupeasca, iar mai târziu, în urma unui consiliu al familiei regale, i se acceptă renunţarea. A rămas la Paris şi şi-a luat numele de Carol Caraiman fiindcă fusese decăzut din drepturi.
Între timp a divorţat de soţia sa Elena, iar după câţiva ani, instabil cum era, s-a gândit că vrea tronul înapoi. I se acceptă revenirea cu condiţia să nu vină cu Elena Lupescu. „La câteva luni a fost adusă şi ea. Se poate spune despre Magda că a fost femeia fatală din viaţa lui Carol”, adaugă istoricul.
Se mai spune că noaptea dinainte de abdicare şi-a petrecut-o tot cu Elena Lupescu. Până la urmă, dragostea dintre cei doi a mai condus la o escapadă. Au fost urmăriţi de legionari, au umblat prin Spania, Portugalia unde s-au şi stabilit. „Prin 47, Elena Lupescu a dat ochii peste cap şi i-a cerut lui Carol să o ia de nevastă. După căsătorie a mai trăit vreo 30 de ani”, completează istoricul.
A renunţat la tron pentru Magda LupescuFrecventa bordelurile Bucureştiului
Carol al II-lea era genul de bărbat care părea îndrăgostit de fiecare femeie. Mai mereu i se făceau rost de fete la bordelurile din zona Brezoianu. Ori i se aduceau la palat, ori mergea personal, cu maşina, la ele.
„De fapt, se ştie că suferea de o boală, priapismus, era excitat tot timpul. Boala era un chin şi pentru el şi pentru femeile din jurul lui”, explică Dan Falcan, istoric.
FERDINAND ŞI DOMNIŞOARA DE ONOARE A REGINEI ELISABETA
Ferdinand şi soţia sa Regina MariaUnchiul lui Carol al II-lea, Carol I, primul rege al României, a fost mult mai potolit. El a fost casatorit cu Elisabeta de Neuwied şi, deşi n-au avut o casnicie prea reusită, el fiind un tip calculat si rece, iar ea o visatoarea, au reusit sa ramana impreuna, devenind buni prieteni.
După ce primul copil al Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta a murit la vârsta de 4 ani, cei doi au ales să-l crească pe nepotul lor, Ferdinand (născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) şi care în jurul vârstei de 23 de ani a venit din Germania în România.
Ajuns la Palatul Regal, tânărul cult, însă foarte timid se îndrăgosteşte de domnişoara de onoare a reginei, Elena Văcărescu. „Văcăreasca era foarte apreciată de Elisabeta. Aveau preocupări comune şi ambele scriau poezii. Elena făcea parte din cea mai veche familie boierească”, povesteşte istoricul Dan Falcan.
Elena Văcărescu, domnişoara de onoare a Reginei Elisabeta şi marea iubire a regelui Ferdinand
Nu era însă o femeie frumoasă, calitatea ei principală fiind şarmul. Nici Ferdinand nu era un bărbat arătos. „Ferdinand avea urechile mari, nasul coroiat, era foarte timid şi întotdeauna a fost sub dominaţia lui Carol I. Nu era un bărbat frumos după niciun standard”, spune istoricul.
Se întâlneau la Peleş şi la Cotroceni
Elena era cam de aceeaşi vârstă cu Ferdinand şi, îndrăgostită la fel de mult ca şi el, visa ca totul să sfârşească cu un mariaj. Regina Elisabeta era singura care încuraja relaţia dintre cei doi, neţinând cont de statutul familiei regale care prevedea ca regele să nu-şi ia nevastă româncă, ci una dintr-o dinastie străină.
Relaţia dintre Elena Văcărescu şi Ferdinand se consuma şi la Castelul Peleş
Teoretic, tânărul îndrăgostit cunoştea statului familiei. Îşi petreceu timpul împreună, la Palatul Regal, la Palatul Cotroceni sau la Peleş şi începuseră să-şi cam ascundă iubirea. Relaţia dintre cei doi s-a consumat timp de un an, timp în care lumea a început să bârfească, iar Carol I a pus piciorul în prag.
Şi Consiliul de Miniştri, condus de Lascăr Catargiu, s-a împotrivit categoric spunând: „-Majestate, aiasta nu se poate!”. „Ferdinand s-a conformat, iar Elisabeta a fost mazilită. Elena a plecat în Franţa şi nu a mai revenit. A devenit acolo diplomat de succes şi scriitoare”, adaugă istoricul Falcan. Ferdinand s-a retras la castelul natal din Sigmaringen.
Speculaţii că a fost cu Miţa Biciclista
În ciuda faptului că era un bărbat timid, s-a speculat că Regele Ferdinand ar fi avut-o ca amantă pe Maria Mihăescu, cunoscută drept Miţa Biciclista. Gazetarii vremii spun că nu de puţine ori cei doi au fost văzuţi împreună, iar casa numită „Miţa Biciclista” se pare că i-ar fi fost dăruită curtezanei chiar de către rege.
Familia i-a ales viitoarea soţie
Între timp, familia Regelui Ferdinand s-a hotărât să-l însoare conform statutului. I-au ales-o pe Maria de Edinburg, nepoata de fiu a reginei Victoria a Marii Britanii, o femeie frumoasă, blondă şi cârlionţată. Avea un singur defect, avea picioarele groase şi încerca să mascheze purtând rochii lungi şi largi. Era considerată una dintre reginele frumoase ale Europei.
Regina Maria, soţia lui Ferdinand aleasă de familia acestuiaREGINA MARIA, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE FEMEI ALE VREMII
„A venit în România unde nu prea i-a plăcut. A fost dezamăgită şi de personalitatea lui Ferdinand care era doar un neamţ supus, iar între ei nu părea a fi o dragoste prea mare”, mai spune istoricul Falcan.
Regina Maria în uniforma de soldat
Amanţii Reginei Maria
Mai târziu, Ferdinand şi Maria au avut şase copii, trei fete şi trei băieţi: Carol al II lea, Nicolae, Elisabeta, Mărioara, Ileana şi Mircea. Gazetarii perioadei suspectau că doi dintre copii erau ai Prinţului Barbu Ştirbey. Zvonurile ajunseseră şi la urechile copiilor. Într-una din zile, în timp ce se jucau copiii la Peleş, în faţa palatului vine Barbu Ştirbei. Carol al II lea îi zice Ilenei: „Vino să-l vezi pe tac-tu”.
Regina MariaRegina Maria a mai avut o legătură cu Zizi Cantacuzino Grănicerul, însă marea iubire a reginei a fost Boyre, un general canadian cunoscut în timpul războiului. Relaţia lor a fost una pasională şi a durat un an şi jumătate.
MIHAI ŞI ANA: POVESTE REGALĂ DE PESTE 60 DE ANI
După poveştile de dragoste în care au fost implicaţi predecesorii Regelui Mihai, mulţi istorici sunt de părere că acesta a reuşit „să spele onoarea familiei”: Ferdinand şi Carol al II-lea fiind doi dintre regii ţării cunocuţi şi pentru aventurile amoroase în care au fost implicaţi.
Povestea regală a iubirii dintre Mihai şi Ana începe in anul 1947, în Londra, acolo unde cei doi s-au cunoscut. Regele Mihai, însoţit de mama sa, Regina Elena, au participat la casatoria Principesei Elisabeta II a Marii Britanii cu Principele Philip, Duce de Edinburgh.
După ce s-au impresionat reciproc, la numai o săptămână de când s-au cunoscut, Regele Mihai îi va cere mâna Principesei Ana de Bourbon-Parma. Erau amandoi la Lausanne, în Elveţia. „El era un adolescent frumos. Probabil multe femei şi-ar fi dorit să-i fie alături.Se poate spune că între el şi Ana a fost dragoste la prima vedere”, spune istoricul Dan Falcan.
Nunta celor doi a avut loc la 10 iunie 1948, la Tatoi, în Grecia, la invitaţia Regelui Pavlov şi a Reginei Frederica ai Greciei.
Regele Mihai şi Regina Ana la nunta care a avut loc la 10 iunie 1948
Exil de peste 40 de ani
Regina Elena a Româniai, Principele Erik al Danemarcei, unchiul Reginei Ana şi rude din Hanovra şi Hesse, cu toţii au fost prezenţi la ceremonie.
Cei doi însă, au avut parte şi de neplăceri. Papa Pius al XII-lea nu a recunoscut căsătoria dintre cei doi, Regina Ana fiind de religie romano-catolică.
Astfel, Regina Ana a fost excomunicată din rândul Bisericii Romano-Catolice, până la pontificatul Papei Ioan al XXIII-lea şi niciuna din rudele ei apropiate nu a participat la nunta. Revenirea din voiajul de nuntă din Grecia a însemnat şi începutul exilului care însă nu a umbrit şi dragostea dintre cei doi.
După ce au locuit în mai multe oraşe, familia regală şi-a găsit, la caţiva kilometri de Geneva, o reşedinţă în oraşul Versoix.
Au sărbătorit 60 de ani la Peleş
În anii petrecuţi împreună cei doi au avut parte atât de bucurii, cât şi de greutăţi din cauza vieţii în exil. Cei doi au avut însă şi cinci fiice, Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia, si Maria.
La 10 iunie 2008, Regele şi regina au sărbătorit 60 de ani de căsătorie alaturi de familie si prieteni, la Castelul Peleş. Regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, ca fiu al principelui Carol al II-lea şi al principesei Elena a Greciei. La numai 5 ani ajunge moştenitorul tronului Romaniei. În 1947 a fost silit să abdice şi să traiască în exil.
Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca fiica a principelui Rene de Bourbon-Parma si a principesei Margareta a Danemarcei. În 1943 a plecat pe front în Europa şi a primit „Crucea de război” franceză.
Încoronarea Regelui Ferdinand, 1922
adevarul.ro
