Preocupǎrile oculte ale boierului care aproviziona cu pâine curtea domneascǎ l-au enervat atât de tare pe domnul Munteniei, Alexandru Moruzi, încât a dat ordin ca acesta sǎ fie arestat şi închis la Mǎnǎstirea Dealu, de lângǎ Târgovişte.
Povestea boierului Perticari a fost descrisă cu lux de amănunte de istoricul V.A. Urechia: „Acest boiernaş a fost primul bucureştean cunoscut care « în înţelegere cu duhurile» s-a ocupat cu spiritismul, căutând să tălmăcească cele viitoare, dintre care unele se refereau la domnul ţării”. Acesta pare să fie motivul pentru care Alexandru Moruzi, deşi nu era un tip slab de înger, decide să-l pedepsească exemplar, sperând ca astfel să stârpească aceste obiceiuri.
La 5 ianuarie 1794, domnul a dat un decret prin care-l îndepărta şi din funcţia lui de judecator, şi din cea de pitar.
„Prin respectivul pitac (n.r., decret), oarecum glumeţ în formă, dar destul de aspru privind conţinutul, a fost trimis în arest la Mănăstirea Dealu, sub stricta supraveghere a egumenului de acolo”, nota şi istoricul George Potra.
Dispoziţia usturătoare a domnului
„Fiindcă pitarul Perticari se trudeşte cu tălmăcirea de cele viitoare şi fiindcă aici în Bucureşti nu-şi poate avea odihna de a putea urma lucrarea acestei trebi mai cu silinţă, cu isihia cei trebuie şi fără precurmare, mai vârtos având şi treaba judecătoriei, de aceea dar se trimite la mănăstirea Dealului din judeţul Dâmboviţa unde, odihnindu-se, să-şi poata lucra treaba aceasta mai bine.
Deci volnicim pe ... să ridice pe Perticari, să-l ducă la numita mănăstire, unde să-l predea la egumenul Deleanul, ca să-l pun înlăuntrul mănăstirei, de la carele să aducă adeverinţă că l-au primit.
Şi când nici acolo nu-şi va avea odihna de a-şi putea lucra treaba aceasta, îl vom trimite la vreunul din ostroavele marei, unde acolo fiind înconjurat de apele marei, fără de altă supărare va putea lucra treaba aceasta cu toată isihia”.
Moruzi a fost domnitor în Moldova şi în Muntenia, cu anumite întreruperi, între 1792 şi 1807. A rămas în istorie drept un conducător lacom, care a cumpărat ieftin grânele ţăranilor şi le-a vândut apoi înzecit poporului lovit de foamete.
Printre lucrurile bune făcute de Moruzi se numără un spital de ciumaţi la Bucureşti şi o fabrică de hârtie la Afumaţi.
Hasdeu „vorbea” cu fiica sa moartă
O sută de ani mai târziu, când deja spiritismul era mult mai răspândit, îl regăsim pe Bogdan Petriceicu Hasdeu drept unul dintre cei mai fervenţi practicanţi.
El îşi propunea ca astfel să ia legătura cu fiica sa, Iulia, moartă în 1888 de ftizie, iar şedinţele aveau loc de obicei la Castelul construit pentru ea la Câmpina.
adevarul.ro
